Centura de fortificaţii a Cetăţii Bucureşti

Stimate cititor,

Am bucuria să te anunţ că articolul Centura de fortificaţii a Cetăţii Bucureşti tocmai s-a transformat în capitol al primului volum din cartea Arhiva de geografie, un proiect publicistic la care lucrez încă din anul 2006 şi pentru care am efectuat cel puţin 84 de excursii pe teren, însumând o experienţă frumoasă de peste 200 de zile pe munte şi în zonele adiacente. La acestea se adaugă riscantele şi numeroasele incursiuni în spaţiile mai puţin cunoscute ale oraşului în care locuiesc, care merită cu orice preţ promovate.

cop1

Volumul are 408 pagini color (format 240×240 mm) care cuprind 551 de fotografii. Poate fi comandat printr-un mesaj privat pe pagina de Facebook Arhiva de Geografie.

 

17 păreri la “Centura de fortificaţii a Cetăţii Bucureşti

  1. salut ! foarte buna documentarea dar nu ai atins 3 puncte… 1-daca le luam la un loc cred ca ar iesi ceva mai mult decit marea piramida(si din ce aratati voi aici, nu e decit 50% din nebunia asta !!!) 2-citi oameni au muncit la aceasta fortificatie si de unde erau ei (si cite victime au fost-orice santier de asa dimensiuni isi cere tributul)??? si 3-TUNELURILE(aici va pot da ceva informatii cit si propria mi ipoteza)…
    in ianuarie 90 am intrat printre butoaiele de muraturi de la CHIAJNA si am vazut ceva despre care nu pomeneste nimeni…

  2. Domnule Adrian, ma bucur ca v-a placut articolul, este rodul unei documentari de vreo 4 ani (teren+bibliografie). Forturile NU comunica intre ele prin niciun tunel; ganditi-va la costuri si (totusi) la mentalitatea romanului, apoi ganditi-va la celelalte fortificatii construite de generalul Brialmont (Liege etc); daca era adevarat, metroul din ziua de azi se construia mult mai repede :))) Acestea sunt mituri pe care voi incerca sa le dezmint. Cele trei tunele care porneau din galeria principala a fortului Chiajna fac parte din fort (tip aproape unic) si nu sunt foarte lungi, doar cateva zeci de metri, cat tine intreaga constructie. Mentionez ca am vizitat o data fortul Chiajna, in 2008, sub supravegherea personalului firmei de legume.

  3. totusi ceva nu prea imi este clar…la numai 5 ani dupa razboi, sa te apuci de asa ceva…hai sa scoatem toate constructiile care se vad si sa le asezam unele peste altele si ar iesi ceva mai mare decit casa poporului…de unde atitia oameni ? una era sa cioplesti un bloc de piatra (cite 2,3 sau 5 oameni la o latura-referitor la piramide) si si cu totul alta e sa asezi miliarde de caramizi cu grije si la linie…. ce sa mai zic de sapat .. ce fundatie poate sustine asemea constructie pe 2-3 nivele ?

    • nu s-au construit toate in acelasi timp, au existat pauze destul de mari, taieri de fonduri etc, cam ca in ziua de azi… te sfatuiesc sa citesti cartea prezentata la final, cred ca se mai gaseste la muzeu

    • Pana la Centura poti lua minibuzul 154, de la Piata Sudului (nu este RATB, este firma privata). Acesta trebuie sa mearga la Glincarn, cartier Leordeni. Cobori la soseaua de centura si faci dreapta (in timp ce masina face stanga). Mai departe, ai detaliile si harta spre finalul acestui articol. Succes!

  4. La bibliografie mai poti adauga colectia Romania Libera. Prin 95 – 96 am scris un documentar despre „Cetatea Bucuresci”.
    In orice caz, este o tema de cercetare interesanta. In Liege, in ceea ce a mai ramas din forturi (acolo au fost distruse de catre nemti in Primul Razboi Mondial cu obuzierele „Dicke Bertha” de 210 mm) s-au amenajat tot felul de restaurante si cluburi.
    Si apropo de faptul ca nemtii nu au stiut de dezarmatea forturilor: la Muzeul Militar National se poate vedea un tun amplasat pe doua vagoane de tren (pe unu teava si pe celalalt alte accesorii). Acesta este unul dintre cele doua, aduse special pentru distrugerea centurii fortificate a Bucurestiului. Au fost capturate de romani la Gyor, la sfarsitul razboiului.
    Toate cele bune!

  5. Anunț pe cei interesați că în curând, cei pasionați de fortificații vor putea intra în posesia lucrării „Regiunea Întărită Focșani-Nămoloasa-Galați” în Colecția Dorobanțul editată de Muzeul Militar ce se va publica în decembrie 2014

    • Primim cu entuziasm aceasta veste! Voi fi printre primii cumparatori! Tineti-ne la curent cu evolutia volumului si o eventuala lansare oficiala!

  6. Salut, am citit tot articolul si este foarte interesant. Noi suntem 3-4 baieti care am vrea sa pornim intr-o „excursie” la toate forturile accesibile, ulterior vrem sa exploram si catacombele Bucurestiului. Cum putem lua legatura cu tine? Stima!

  7. Pingback: Centura de fortificatii a Cetatii Bucuresti | radupopescublog

  8. Este extrem de utila interventia ta si iti multumesc! Dar ar fi si mai util pentru mine sa mentionezi si sursele informatiilor pe care le-ai oferit, mai ales ale actelor, daca ai intrat in posesia lor (ai zis de multe ori „in acte”). Mersi fain!

  9. Sunt niste hartii pe care le am de la cineva din PMB care se ocupa de inventarierea fortificatiilor in vederea puneri lor in valoare si transformarea lor in monumente istorice. o parte din informatii am gasit-o si pe http://www.orasul.ro/app/webroot/img/articole/2012/RBMD-1211.pdf Eu ma ocup acum de fortul Nr 1 Chitila, mai multe informatii gasiti si pe https://www.facebook.com/groups/forturi/ sau pe pagina https://www.facebook.com/pages/Fortul-Nr1-Chitila/789018121123068 Pentru vizite va stau la dispozitie tuturor, multi care au vizitat fortul chitila nu au intrat niciodata in partea din spate care ascunde adevarata minune, 400m de tunel si foarte multe galerii si camere.

  10. Pingback: curs 5, 2015 – spatii reziduale | Experienta Urbana

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s