Scara hărţii şi determinarea distanţelor

Harta se defineşte drept reprezentarea micşorată la scară a suprafeţei terestre sau a altor tipuri de suprafeţe. Nicio reprezentare grafică nu se poate numi „hartă” în absenţa scării! Scara hărţii reprezintă raportul dintre distanţa măsurată pe hartă şi valoarea acestei distanţe pe teren. Altfel spus, scara hărţii ne arată de câte ori a fost micşorată suprafaţa terestră, printr-o simplă formulă matematică, pentru a putea fi reprezentată pe un suport mai mic. Relaţia care exprimă scara hărţii este:

d/D = 1/n

unde: „d” înseamnă distanţa de pe hartă, „D” este distanţa reală de pe teren, iar numitorul „n” ne arată de câte ori distanţa „D” a fost micşorată pentru a putea fi reprezentată la scară. Practic, harta este corespondentul geografic al unei machete arhitecturale sau tehnice, care se realizează tot la scară, după acelaşi principiu. Cu condiţia ca „D” şi „d” să fie exprimate prin aceeaşi unitate de măsură, putem rezolva trei probleme:

– calcularea distanţei de pe teren atunci când se cunosc distanţa de pe hartă şi numitorul scării: D = d*n

– stablirea numitorului scării şi implicit a mărimii sau tipului de hartă / schiţă, calculând prin ce distanţă „d” va fi reprezentată o distanţă „D” (a terenului): d = D/n

– calcularea numitorului scării unei hărţi, dacă se cunosc cele două distanţe „D” şi „d”: n = D/d.

Scara hărţii se reprezintă în două moduri, adeseori împreună: scară numerică şi scară grafică (în trecut, se utiliza şi scara directă, o „traducere” în clar, sub forma unei egalităţi, a celor două moduri menţionate).

Scara numerică, întâlnită mai ales pe coperţile hărţilor şi atlaselor, are forma unei simple împărţiri între unităţi similare de măsură – în cazul sistemului metric aceea fiind centimetrul! De exemplu, dacă desfacem o hartă pe a cărei coperţi este trecută scara 1:45.000, un centimetru de pe hartă va însemna 45.000 de centimetri pe teren, sau şi mai simplu, 450 de metri. Această informaţie apare pe coperţi deoarece ajută cumpărătorul să se decidă asupra gradului de detaliere a produsului: cu cât numitorul scării este mai mare, cu atât harta va fi mai puţin detaliată, dar va cuprinde o suprafaţă mai mare, şi invers.

Totuşi, cea mai utilă şi mai recomandată reprezentare a scării unei hărţi este şi va fi întotdeauna scara grafică! Aceasta ne ajută ca, în caz de xeroxare sau modificare digitală a rezoluţiei, să putem măsura în continuare distanţele reale de pe teren, chiar dacă scara numerică va deveni inaplicabilă în urma schimbării proporţiilor. Cel mai utilizat instrument de măsurare utilizând scara grafică este celebrul „compas cu două ace”, pe care îl mai regăsim şi astăzi în trusele de geometrie.

Scara grafică cel mai des utilizată este cea liniară, ce ne ajută numai la măsurarea distanţelor pe suprafeţe corespunzător de restrânse (cel mult un stat de mărime medie) încât poziţia în latitudine sau curbura Pământului să nu genereze erori semnificative de citire. În cazul hărţilor acoperind suprafeţe foarte mari (atlase geografice cu hărţi ale Terrei şi ale continentelor), se aplică o scară grafică variabilă, compusă din linii transversale, rezultată printr-o serie de formule ale trigonometriei sferice.

Scara grafică liniară este compusă dintr-un segment de dreaptă împărţit (de obicei) în mai multe unităţi metrice, prima dintre acestea – talonul scării – fiind divizată în mai multe unităţi inferioare celorlalte segmente, pentru o precizie cât mai bună. Pe scara grafică liniară, distanţele se pot figura în acelaşi timp în metri / kilometri, cât şi în inch, feet, mile sau alte unităţi, folosind ambele părţi ale segmentului. Nu trebuie să uităm că scara unei hărţi reflectă distanţa plană între două puncte, neţinându-se cont de variaţiile de relief, care se reprezintă altfel!

Determinarea analogică a distanţelor, folosind curbimetrul

Dacă în mediul digital, distanţele se măsoară cu destul de mare uşurinţă, utilizând aplicaţia Google Earth sau alte programe dedicate geografiei şi cartografiei, „pe hârtie” aceeaşi măsurătoare o putem face folosind un instrument „magic”, a cărui prezenţă nu strică niciodată în echipamentul de drumeţie.

Curbimetrul este cea mai evoluată unealtă de măsurare a distanţelor pe hărţile palpabile. Acesta este compus din: mâner, cadran, ac indicator şi o rotiţă zimţată, pe care o deplasăm de-a lungul traseului nostru de măsurat. Curbimetrul poate fi atât mecanic, cât şi electronic.

Cadranul curbimetrului este împărţit în mai multe unităţi de măsură, la diferite scări. Dacă scara hărţii pe care efectuăm măsurătoarea nu se regăseşte între cele figurate pe cadran, vom „accepta” măsurătoarea pe una dintre scările disponibile, apoi vom transforma distanţa modificând numitorul scării. De exemplu: măsurăm pe o hartă la scara 1:30.000, citind pe curbimetru valoarea corespunzătoare scării „acceptate” de 1:25.000. Fie rezultatul (fals) al măsurătorii: 10 kilometri. Din formula scării numerice, rezultă că: 1 cm = 25.000 cm = 0.25 km, ceea ce înseamnă că noi pentru a obţine cei 10 kilometri am descris pe hartă o linie curbă în lungime de 40 de centimetri. Dar, dacă scara reală a hărţii este de 1: 30.000, înseamnă că 1 cm = 30.000 cm = 0.3 km. Dacă înmulţim cei 40 de centimetri măsuraţi cu 0.3, obţinem distanţa reală de 12 kilometri de pe teren.

8 păreri la “Scara hărţii şi determinarea distanţelor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s